„Speculaţiile” despre vama moldovenească, sau unde se pierd, totuşi, milioanele? (partea II)


Recent, la 16 noiembrie, guvernanţii de la Chişinău au aflat ce crede poporul despre performanţele lor şi cât de fericit este să simtă în fiecare zi grija şi dragostea conducătorilor, cărora le-au fost încredinţate pâinea şi cuţitul, ca să aibă grijă de prezentul, dar şi de viitorul acestei ţări. Mă refer la rezultatele sondajului BOP, realizat de C.I.S.M. „CBS-AXA”.

Chiar şi realizatorii s-au minunat de lista de recorduri absolute stabilite de rezultatele sondajului. Astfel, 92% din cei intervievaţi sunt nemulţumiţi de salariile pe care le primesc, 90% – de locurile de muncă, 88% – de eforturile şi rezultatele guvernului în combaterea corupţiei, 86% – de nivelul de trai, 85% – de mărimea pensiilor. 71% din populaţie nu este satisfăcută de actuala situaţie economică a ţării, iar 51% consideră că starea economică s-a înrăutăţit comparativ cu anul trecut. 75% din moldoveni consideră că trăiesc sub nivelul unui trai decent, 41% îşi permit doar strictul necesar, iar 34% nu dispun de venituri nici pentru strictul necesar.

Da, se pare că acest popor nu s-a mai simţit în toţi cei 20 de ani de independenţă atât de furat şi înjosit. Şi dacă guvernanţii s-au arătat miraţi de rezultatele acestui sondaj, iar unii chiar s-au ridiculizat acuzând poporul de ingratitudine şi nihilism strategic, eu unul nu m-am mirat!

Şi chiar îmi pare bine că moldovenii au început să perceapă realist guvernarea şi isprăvile acesteia. Care spectacol, domnilor, cu stomacul gol?! Care integrare europeană, cu o justiţie-injustiţie, poliţie şi medicină asasine?! Care liberalizare a regimului de vize cu aşa corupţie şi incapacitate administrativă la frontieră?! Care acord de comerţ liber şi comprehensiv cu UE în condiţiile profanării sistemului de certificare şi control al originii mărfurilor, implementat anterior cu atâta efort şi atâţia bani investiţi în acest proiect de Comisia Europeană şi guvernele Marii Britanii şi Lituaniei?! În aşa condiţii putem vorbi de succes doar în contextul acelei poveşti, citită prin ochelari roz de birocraţii de la Bruxelles. Poate că unii funcţionari europeni percep altfel succesul decât cei care trăiesc în această ţară.

Credeţi că mai sus m-am abătut de la titlul articolului? Ba bine că nu. După cum am constatat în partea I, bugetul Republicii Moldova este dependent în cuantum de cca 70% de veniturile vamale, adică de taxele administrate de Serviciul Vamal. Deci, de acolo vin, mai bine zis în realităţile noastre ar trebui să vină decenţa pensiilor şi salariilor bugetare, capacitatea guvernului de a finanţa proiectele sociale şi subvenţiile menite să ridice din genunchi populaţia aruncată dincolo de pragul sărăciei.

De acolo ar trebui să vină, prin controlul administrativ la frontieră şi reglementarea tarifară a importurilor, protecţia producătorului autohton de invazia mărfurilor de contrabandă şi a celor la preţuri de dumping, fenomene care alături de imperativitatea decontărilor neoficiale pentru poftele birocraţilor corupţi le şi pierd pofta investitorilor străini de a investi efort şi bani în procese de producere pe piaţa noastră. Or, îmbunătăţirea climatului investiţional şi atragerea investiţiilor străine înseamnă acele locuri de muncă, invizibile pentru moldoveni şi în ultima instanţă valoarea adăugată adusă la buget prin impozitarea activităţii economice.

Deci acolo dispar acele milioane cronic deficitare pentru cel mai auster buget, al celei mai austere ţări din Europa. Sigur că suntem cu toţii curioşi prin care gen de vrăjitorie dispar aceste milioane şi cum se face că acea creştere economică şi a volumului importurilor şi exporturilor nu se reflectă şi în creşterea veniturilor vamale. Şi sună a vrăjeală curată, cum ar zice Ostap Bender, marfa la piaţă este, banii în buget nu-s!

Vrăjeli, pe care le-ar invidia şi David Copperfield, a constatat şi Curtea de Conturi în Hotărârea nr.61 din 26 septembrie 2011 Privind raportul auditului veniturilor publice administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010, de care am pomenit şi în partea I. Astfel, se constată o neconcordanţă stranie între statistica gestionată de Serviciul Vamal de la Chişinău şi cea a organelor vamale ale unor state din CSI. Analiza comparativă între statistici denotă, că mărfuri în valoare de 632,9 mil. USD exportate din unele state CSI în Republica Moldova nu se reflectă în statistica organelor vamale moldoveneşti ca fiind importate. Cu alte cuvinte, mărfurile exportate din aceste state CSI n-au ajuns la noi, sau elementar n-au fost „observate” de organele noastre vamale. De facto, putem constata că acest cuantum reprezintă mărfuri introduse în Moldova prin contrabandă. Şi asta doar în 2010 şi doar din unele state CSI!

Şi asta nu e tot! Acelaşi raport menţionează că neconcordanţa în statistici persistă şi la capitolul exporturilor din Republica Moldova în unele state CSI. În statistica Serviciului Vamal pentru anul 2010 cifra exporturilor depăşeşte cu 127,3 mil. USD cifra din statisticile organelor vamale ale acestor state CSI, care însumează mărfurile importate din Moldova. Astfel, se constată fenomenul exportului fals, care înfloreşte în ultimul timp şi în care abundă schemele tenebre de îmbogăţire rapidă din contul bugetului de stat. Scopul acestor scheme este beneficierea frauduloasă de mecanismul de restituire a TVA de la bugetul de stat la simularea exportului. Conform informaţiilor de care dispun, recent Misiunea EUBAM a deconspirat una din aceste scheme, care funcţiona perfect, chiar sub nasul organelor vamale şi fiscale moldoveneşti. Deci, Comisia Europeană e pusă în situaţia nu doar de a ne împrumuta bani, dar şi să vină să ne administreze veniturile vamale?!

Depăşesc logica şi indicatorii din anul 2010 de încasare la bugetul de stat a accizelor. Astfel, pe fundalul unor majorări masive a cotelor accizelor, inclusiv la importul produselor din tutun, carburanţi, automobile şi altele, organele vamale n-au îndeplinit cifra de control stabilită de Ministerul Finanţelor pentru încasarea accizelor cu 80,1 mil. MDL. Astfel, la importul autoturismelor se constată un minus de 36,9 mil. MDL, la importul berii – 28,4 mil. MDL, la importul benzinei şi motorinei – 13 mil. MDL, la importul altor mărfuri – 1,8 mil. MDL.

Pe acelaşi fundal al creşterii importurilor, organele vamale în mod paradoxal n-au îndeplinit cifra de control stabilită de Ministerul Finanţelor şi la încasarea taxei speciale anti-dumping, cu 11,6 mil. MDL. Este de notat, că încasarea la buget a acestei taxe a înregistrat chiar o diminuare de 31,3 % în comparaţie cu anul 2009!

O prăbuşire dramatică se constată şi la capitolul disciplinei de plată a operatorilor economici importatori, în contextul în care organele de drept nu mai sperie pe nimeni în această ţară. Mă refer desigur nu la cetăţeanul de rând, ci la cei, care au bani de activitate de import-export şi… nu doar. Astfel, la data de 31 decembrie 2010 suma datoriilor agenţilor economici către bugetul de stat la capitolul plăţi vamale constituie 103,1 mil. MDL.

Cu alte cuvinte, cine are să mai aibă, că bugetul de stat nu arde… precum nu crapă şi răbdarea moldoveanului… El întotdeauna s-a mulţumit cu perechea de opinci şi coaja de pâine cu sare…

Şi nu cred că sunt orbi creditorii externi ai Republicii Moldova ca să nu observe ridiculitatea situaţiei în care un stat preferă să stea cu mâna întinsă şi să împrumute bani decât să-şi administreze eficient impozitele formatoare de buget! O fi vorba poate încă de acea lună de miere care sper mult ca ţinând-o tot aşa să nu culmineze cu un… divorţ scandalos.

(Va urma)

Anunțuri

Etichete: , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: