Offline cu Eugen Tomac, în pragul lansării Mişcării Populare la Chişinău


Tomac_MPA fost un offline la care am ţinut să merg şi nu regret că am făcut-o. Două ore întreţinute cu un politician de succes, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara ţării a Camerei Deputaţilor a Parlamentului României. Un politician român cu origini basarabene, care a luat aproape 80% din voturile basarabenilor la ultimul scrutin pentru Parlamentul de la Bucureşti. Un politician tânăr, un politician european. Rară ocazie pentru mediul online de la Chişinău, de a se întreţine în format offline cu un astfel de specimen de politician.

O să încep cu partea de imagine. Prestaţie impecabilă. Deşi offline-ul a început vineri, după ora 19.00, la final de săptămână şi după participarea protagonistului la un alt eveniment, Tomac a venit în biroul său din sediul Uniunii Scriitorilor cu o prezenţă fresh şi dinamică. Cu o retorică bine structurată, care lasă să se vadă bine experienţa pe segmentul diplomatic, dar cu evitarea limbajului de lemn. Totodată, un stil simplu şi prietenos de a aborda invitaţii.

Şi pe partea de conţinut al discuţiei a fost destul de bine. Fără subiecte evitate, fără eschivări de la răspunsuri. Cu unele mici excepţii. Mi-a plăcut că a venit la offline cu Programul politic pe care l-a pus în faţa basarabenilor în campania din decembrie 2012, intuind foarte bine şi dezarmând invitaţii de la offline de prima întrebare care urma să-i fie adresată. Deci, a început cu ce este mai greu pentru un politician: realizări. Celebrul slogan al Acţiunii 2012: „Fapte, nu vorbe!”. A enumerat cu suficientă minuţiozitate şi maximă exhaustivitate sarcinile pe care şi le-a asumat, dar şi performanţele pe care a reuşit să le atingă. A început cu cele 5 mii de burse, pe care şi-a propus să le obţină pentru elevii şi studenţii basarabeni în 2008, obiectiv pe care l-a supraîndeplinit încă în 2012. S-a declarat totodată contra ideilor expuse de guvernarea de la Chişinău în privinţa somării bursierilor basarabeni de a reveni în ţara de origine după finalizarea studiilor.

A relatat că 80% din semnalele negative pe care le primeşte la biroul său din Chişinău de la cetăţenii moldoveni vin din zona taxelor consulare exagerate, încasate de consulatele române pentru Proiect_Tomacserviciile de transcriere a actelor de stare civilă în procesul de redobândire a cetăţeniei române. În acest sens ne-a prezentat un proiect de lege (vezi imaginea din dreapta) pe care l-a propus Parlamentului României, conform căruia se preconizează reducerea cu 90% a taxelor consulare încasate în cadrul procedurilor de redobândire a cetăţeniei.

Ne-a prezentat şi motivele din care proiectul n-a fost aprobat. Punctul de vedere expus de premierul Victor Ponta pe marginea proiectului (vezi imaginile de mai jos) a ŞOCAT toţi participanţii la offline: Guvernul de la Bucureşti echivalează în abordări Republica Moldova cu alte zone defavorizate economic, cum ar fi… America Latină, Africa şi Asia!!! Nu ştiu dacă această atitudine din partea USL este o sancţiune aplicată basarabenilor pentru modul în care au votat în 2012, însă devine tot mai cert că dacă nu-şi schimbă abordările, liderii USL s-ar putea nici măcar să nu mai aibă ce căuta în faţa alegătorilor de la Chişinău la următoarele scrutine. Tomac s-a arătat dispus să pună în continuare presiune pe guvernarea şi majoritatea parlamentară de la Bucureşti pentru a accepta acest proiect, arătându-se optimist în continuare în privinţa şanselor de reuşită, contând pe dezbateri publice şi presiuni din partea societăţii.

Pozitie_Ponta_1 Pozitie_Ponta_2Pozitie_Ponta_3

S-a declarat orientat spre extinderea tradiţionalei integrări culturale a celor două maluri ale Prutului pe planul integrării economice şi de infrastructură. Foartea actual şi inspirat! N-a reuşit să evite un tir de întrebări despre intenţia redusă de investiţii din partea României pentru Republica Moldova, opinând că de fapt intenţia există, lăsând să se înţeleagă că aceasta este obstrucţionată de interese de la Chişinău. A menţionat importanţa Summitului de la Vilnus pentru Republica Moldova, implicit în contextul integrării economice şi politice cu spaţiul european.

A vorbit despre motivele desprinderii de PDL şi lansarea noului proiect politic Mişcarea Populară, de a cărui coordonare se ocupă. A fost sincer şi a zis că nu s-a mai regăsit în partidul în care s-a lansat în 2008 în contextul detaşării liderilor partidului de preşedintele Băsescu, faţă de care Tomac are în continuare tot ataşamentul şi devotamentul. Tomac se arată încrezut în şansele de afirmare a Mişcării Populare, în România simţindu-se o adeziune mare în jurul proiectului, fiind sigur că viitorul partid va deveni o alternativă importantă pe dreapta politică de la Bucureşti, fiind deja cotat în sondaje peste pragul parlamentar. Mi-a plăcut enorm ideea cu alegerile preliminare a candidaţilor care vor fi desemnaţi de partid pentru funcţii în stat, procedură fixată în statutul Mişcării Populare. S-ar putea să fie cu adevărat acel magnet care va atrage simpatia oamenilor, sătui de partide oligarhice.

Referitor la Republica Moldova noul partid va avea abordări serioase, dar soft. Tomac a menţionat poziţia: „Două state, acelaşi popor”. Deşi este o poziţie de înţeles în contextul realităţilor din Moldova, acest pragmatism pe care se mizează din nou la Bucureşti s-ar putea să fie înţeles cu greu de curentele unioniste de la Chişinău, îndeosebi de tinerii, care vor totul „acum şi aici”.

I-am adresat două întrebări. Prima a fost despre modul în care va aborda relaţia cu Republica Moldova în cazul revenirii comuniştilor la guvernare la Chişinău, perspectivă care se prefigurează tot mai mult în sondaje. A răspuns nu prea credibil, dar inteligent. A zis că mizează pe comunicarea cu toţi cetăţenii Republicii Moldova, fără segregări şi discriminări pe principii de apartenenţă politică.

A doua întrebare am cules-o de pe facebook, de la Oleg Brega şi a fost despre costurile biroului parlamentar de la Chişinău al lui Eugen Tomac. Mi-a plăcut că întrebarea a fost luată şi răspunsul a fost unul direct şi exact, fără eschivări. A comunicat că biroul din sediul Uniunii Scriitorilor costă bugetul României 400 euro lunar, iar amenajarea biroului a fost sponsorizată din mediul privat, de Valentin Ţepordei, exponent al diasporei româneşti din SUA, cu origini la Chişinău.

Cam astea sunt… nu toate, dar cele mai importante din notiţele mele de la cele două ore de offline. În final, i-aş dori lui Eugen Tomac să fie într-un ceas bun acea paralelă cu generalul Averescu, originar din acelaşi sat basarabean în care s-a născut şi Eugen, ajuns preşedinte al Partidului Poporului. Istoria se dezvoltă… ciclic! Tânăr, dinamic, ambiţios. MERITĂ!

P.S. Luni, 26 august, orele 12.00 la biroul lui Eugen Tomac din sediul Uniunii Scriitorilor va avea loc lansarea Mişcării Populare la Chişinău. La eveniment vor participa personalităţi notorii de la Chişinău şi Bucureşti.

Anunțuri

Etichete: , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: