EXCLUSIV! DE CE pensionarii din Moldova primesc pensii de 30 de euro? Partea I


Arapu_1Cel mai mare păcat al actualei guvernări, pretins pro-europene este dezastrul social în care i-a adus pe moldoveni. Dezastrul în care s-a pomenit ţara este unul mai grav chiar decât cel în care se afla pe timpul guvernării comuniste. Sugerez celor care vor încerca să spună că dramatizez să afle ce pensii primesc pensionarii, ce îndemnizaţii primesc mamele la naştere şi pentru întreţinerea copiilor, ce burse primesc studenţii în Moldova! Puterea a învăţat pe de rost şi ne tot cântă refrenul despre criză, războiul din Ucraina şi embargourile impuse de Moscova pentru a ne justifica sărăcia pe care trebuie s-o acceptam ca pe o forţă majoră. Eu vă propun să fim mai critici. Oare doar crizele regionale sunt de vină pentru austeritatea bugetară din Moldova? Oare nu cumva tâlharii pensionarilor şi copiilor din grădiniţele din Moldova sunt mult mai aproape decât Doneţk sau Moscova? Poate că ei sunt… chiar la Chişinău?!

Uitând de miliardul de euro furat de la BEM, inclusiv cu suportul său, recent ministrul Finanţelor ne spunea că bugetul de stat este în pericol, din cauza scăderii importurilor cu 20%. Conform ultimelor date ale Serviciului Vamal, 80% din veniturile bugetului de stat al Moldovei vin de la Vamă, adică din plăţi vamale de import, preponderent TVA, accize şi taxe vamale. Astfel, putem să ne dăm seama despre impactul pentru buget al cifrei anunţate de către ministrul de la Finanţe. Se păre că guvernanţii vor să ne pregătească moral pentru vremuri şi mai grele. De parcă ar fi loc de mai rău!

Oare toate plaţile bugetare sunt încasate din importuri, aşa scăzute cum sunt ele? Oare nu le scapă nimic printre degete celor responsabili de taxarea importurilor? Oare autorităţile cu adevărat nu pot face nimic mai mult decât să strângă din umeri şi să ne pregătească moral pentru sărăcie crasă? Eu zic că întrebarea este una care merită atenţie şi o analiză mai profundă din partea noastră.

La importul mărfurilor plăţile în buget sunt calculate din valoarea mărfii în vamă, în cotă procentuală. Astfel, plăţile bugetare sunt direct proporţionale cu valoarea mărfii, alcătuită din preţul plătit pentru marfă în străinătate, plus cheltuielile de transport şi alte adausuri pe preţ, în dependenţă de condiţia de livrare a mărfii.

După cum scriam toamna trecută, prin Legea nr. 324 din 23.12.2013 şi Hotărârea de Guvern nr. 1043 din 23.12.2013, începând cu 1 ianuarie 2014 au fost abrogate preţurile de referinţă la importurile mărfurilor. Preţurile de referinţă reprezentau nişte cote fixe minime stabilite pentru diverse categorii de mărfuri importate în Moldova, sub care nu putea fi declarată valoarea mărfurilor în vamă. Odată cu abrogarea acestora, inspectorii vamali pot valida valoarea mărfurilor, respectiv calcula drepturile de import la orice valoare, în dependenţă de rezultatele controlului vamal. Respectiv, plăţile în bugetul de stat sunt direct dependente de calitatea activităţii şi buna voinţă a vameşilor.

Este deosebit de interesant ce s-a întâmplat în practica Vamei moldoveneşti după abrogarea preţurilor de referinţă, care a fost pusă în aplicare la Vamă începând cu 30 octombrie 2014. Pentru unii agenţi economici, protejaţi de conducerea Vămii şi care plătesc cu regularitate „otkaturi” din activitate, valoarea în vamă a mărfurilor a căzut imediat, sub nivelul preţurilor de referinţă stabilite anterior. Respectiv, s-au mărit „otkaturile” plătite vameşilor! Deci, e clară logica? În buget mai puţin, în buzunar la vameşi – proporţional mai mult! Frumos mişmaşul, nu?!

Ceilalţi operatori economici, muritorii de rând n-au avut parte de reduceri la plăţi bugetare. Tentativele agenţilor economici nepreferenţiali, care nu se regăsesc în lista protejaţilor, de a importa mărfuri de larg consum la preţuri diminuate, fără a avea o înțelegere prealabilă cu demnitarii din cadrul Serviciului Vamal, au eşuat. Motivul invocat de către angajaţii vamali a fost că preţurile de referinţă nu există, iar valoarea în vamă se determină în baza tranzacţiilor precedente efectuate de fiecare importator. Cu alte cuvinte, dacă importatorul după abrogarea preţurilor de referinţă a declarat mărfurile la preţuri diminuate, acestea vor fi aplicabile şi în continuare, iar dacă marfa a fost declarată la preţuri mai mari, respectiv aceste preţuri vor fi acceptate de vamă! Să cazi jos, nu alta!

Poate prin diminuarea preţurilor de referinţă Serviciul Vamal şi MinFinul au urmărit scopul micşorării preţurilor de realizare pe piaţa internă, adică ieftinirii mărfurilor pentru consumatorul final, făcându-le mai accesibile şi pentru săraci? Poate, doar că prăbuşirea valorii în vamă, respectiv a plăţilor în buget nu s-a resimţit în 2014 şi în preţurile din magazine şi pieţe. Mai mult chiar, cei care vând pe piaţa internă şi respectiv comandă importatorilor mărfurile nici nu cunosc despre faptul diminuării plăţilor de la vamă, deoarece ei habar nu au la ce preţuri şi în ce mod se vămuiesc mărfurile lor, diferenţa fiind valorificată în întregime din contul bugetului de stat de importatori şi vameşi.

Vânzătorii mărfurilor de larg consum importate prin aşa-numita metodă cargo ştiu doar că preţurile serviciilor companiilor importatoare pentru transport şi vămuire a un metru cub (m3) de marfă permanent creşte, din cauza „vameşilor răi” şi pofticioşi, care cresc permanent cuantumul mitei.

În concluzie, diminuarea preţurilor de vămuire a provocat doar diminuarea bazei fiscale impozabile la import, respectiv a creat o gaură IMENSĂ în bugetul de stat, nimic mai mult! Respectiv, Serviciul Vamal a creat un mecanism de fraudare a propriilor venituri! Am în vedere veniturile statului încasate la Vamă, nu şi ale vameşilor!

Situaţia creată indică direct asupra faptului existenţei unei înțelegeri de cartel între unele companii cargo, prin care se urmăreşte scopul creării condiţiilor de concurenţă neloială şi de prejudiciere a veniturilor statului. Buna funcţionare a înţelegerii este asigurată de către factorii de decizie din cadrul Serviciului Vamal. Nu mai este un mare secret că majoritatea schemelor frauduloase de la Vamă sunt inventate de angajaţii sau foştii angajaţi vamali, care cunosc specificul activităţii organelor vamale, inclusiv modalităţile de eschivare de la achitarea plăţilor vamale, ţinta principală a acestor scheme. Agenţii economici pur şi simplu sunt prinşi în cârligul de la undiţă şi lor nu le rămâne altceva decât să se supună celor care fac jocurile la Vamă, inventând şi aplicând schemele frauduloase.

Cargo_2_GraficNu sunt simple afirmaţii. Acestea se demonstrează uşor, pe exemplul agenţilor economici SRL FRACE TRANS, SRL ASTRID GRUP, Î.I. CUCU VALERIU şi SRL LIA-NICOLET, ce acordă servicii de transportare şi vămuire de tip cargo a mărfurilor de larg consum procurate de la Piaţa „Km.7” (Odesa, Ucraina), ponderea pe piaţă a cărora este de respectiv 66%, 17%, 10% şi 8% (vezi graficul).

Dacă facem o comparaţie a preţurilor de vămuire acceptate de organele vamale înţelegem că din cele patru companii cargo doar SRL FRACE TRANS şi SRL ASTRID GRUP profită de preţurile diminuate, restul firmelor continuând vămuirea mărfurilor conform preţurilor vechi, valabile pînă la 30.10.2014.

În rezultatul metamorfozei de preţuri, după 30 octombrie 2014 valoarea medie a unui kilogram de marfă declarată, adică baza impozabilă, la SRL FRACE TRANS a scăzut cu 11,7 lei (26%), estimîndu-se în mediu la 30 lei/kg. Diminuarea bazei impozabile se reflectă direct şi asupra plăţilor bugetare calculate şi achitate la un kilogram de marfă, care la fel au scăzut cu 3,4 lei/kg şi constituie cca. 10 lei/kg. În condiţiile în care la un import agentul economic transportă în mediu 15 tone de marfă, prejudiciul este uşor calculabil şi constituie 51 mii lei la un camion. Dar câte camioane au fost din 30 octombrie?! Oare unde ajunge acest surplus de venit, ratat de bugetul de stat? Rămâne agentului economic, sau poate suplineşte cotizaţia obligatorie de 5 mii USD de la fiecare import, impusă şi achitată responsabililor atât din cadrul organelor vamale, cât şi al altor instituţii, care asigură „ordinea de drept”, pentru a nu pune probleme vameşilor prin controale???

O altă companie cargo, SRL ASTRID GRUP, la 28.10.2013 a importat 756 perechi de încălţăminte (poziţia tarifară 640510000), declarându-le un preţ de 101,6 lei/perechea. În cadrul tranzacţiei imediat următoare din 31.10.2013, deja după diminuarea preţurilor indicative, aceeaşi încălţăminte, clasificată la acelaşi cod tarifar, a fost declarată în număr de 1 360 perechi (de 2 ori mai mult!) şi vămuită la preţ de 50,3 lei/pereche (de 2 ori mai ieftin!), plăţile vamale fiind calculate în total de 26,6 mii lei şi nu 53,2 mii lei, dacă ar fi fost aplicate preţurile de referinţă precedente.

Cum e posibil? Foarte simplu! Dacă importatorul se bucură de „încredere” la şefi, pentru fiecare import lui i se eliberează o permisiune, în baza căreia agentul economic este scutit de obligaţia de a aduce mărfurile în terminalul vamal, controlul vamal fiind efectuat (vă daţi seama cum!) în depozitele ce îi aparţin. Având „undă verde” de la conducere şi nedorind să înfurie şefii, angajaţii vamali nici nu răsfoiesc actele de însoţire a mărfurilor declarate, pentru a verifica corectitudinea datelor introduse în declaraţia vamală. Nu mai vorbim de analize mai minuţioase, de comparare a calităţii mărfurilor importate în raport cu preţul declarat. Aşa-numiţii „economişti” din posturile vamale, angajaţii vamali responsabili de evaluarea valorii în vamă acceptă în mod automat valoarea declarată de importatorii protejaţi de şefii de la Vamă.

Pentru a înlesni declararea frauduloasă a valorii mărfurilor importate, SRL FRACE TRANS şi SRL ASTRID GRUP descriu mărfurile în declaraţiile vamale denaturat sau incomplet, fapt care compromite procesul de stabilire a valorii corecte a mărfurilor şi respectiv a plăţilor în bugetul de stat de către organele vamale şi fiscale. Prin urmare, este exclusă posibilitatea de verificare a lanţului valoric. Se ignorează complet prevederile Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 346-0 din 24.12.2009, care prevăd că în Rubrica 31 a declaraţiei vamale este obligatorie notificarea „elementelor particulare necesare identificării mărfurilor, respectiv a denumirii comerciale uzuale a acestora, în termeni suficienţi de precişi pentru a permite identificarea mărfurilor şi clasificarea lor imediată”.

În cazul SRL FRACE TRANS există poziţii de marfă la care datele declarate sunt denaturate esenţial comparativ cu marfa realmente importată, pentru a justifica încadrarea lor la anumite Cargo_2_Kini_1poziţii tarifare care prevăd o bază impozabilă mai mică. De exemplu, conform declaraţiei vamale 3019I2165 din 13.02.2014 au fost declarate mărfuri corespunzătoare codului 392010890, pelicule din polimeri de etilenă, nealveolare, neasociate cu alte materiale, cu grosimea de minimum 0,125 mm, ale producătorului KINI, în cantitate de 11 rulouri, cu greutate de 1 294 kg, cu preţul admis de 17,1 lei/kg conform preţurilor de referinţă, în realitate se importă pelicule din polimeri de clorura de vinil (PVC), cu grosimea de 0,3 mm (vezi imaginile), utilizate pentru laminarea elementelor mobilierului, ce corespunde poziţiei tarifare 392043100, ale producătorului „KumKang” (Korea), distribuită în Ucraina de societatea comercială TERMOPAL, importatorul exclusiv în Republica Moldova fiind SRL ILCOMTEX-PRIM (denumirea comercială TANDEM, astfel fiind încălcate şi drepturile de importator exclusiv al acestui operator economic). Asemenea pelicule, de origine turcă, au fost importate de SRL ILCOMTEX-PRIM la preţul declarat de 104,9 lei/kg şi 110,5 lei/kg, iar de origine chineză – la 87,6 lei/kg. Diferenţa faţă de preţul declarat de FRACE TRANS constituie cel puţin 70,8 lei/kg, rezultând o diminuare a valorii statistice reale cu 91 615,2 lei (113 354,4/22 128,63 lei).

Cargo_2_Kini_2Domnule ministru al Finanţelor care ne spuneţi că bugetul de stat este în pericol, cine ne poate răspunde la întrebarea, ce se întâmplă cu pelicula importată după vămuire, ajungând pe piaţa internă? La ce preţ a fost vândută? Cum a fost ulterior impozitată? Cine a produs din pelicula introdusă prin contrabandă (declararea neautentică la vamă la fel se consideră contrabandă!) faţade pentru mobilier, compania TANDEM sau altcineva, care îşi desfăşoară activitatea tenebră? Sau poate însăşi compania TANDEM a utilizat pelicula, iar veniturile obţinute le-a ascuns folosind diferite pârghii evazioniste?

Un alt exemplu. Acelaşi SRL FRACE TRANS, conform declaraţiei vamale 3019I2162 din 13.02.2014 a declarat amortizoare de suspensie pentru autovehicule (codul tarifar 870880350), ale producătorului SUNSET – 111 buc, cu preţul acceptat de 79,4 lei/bucata sau 19 lei/kg, în realitate fiind importate amortizoare de model „Excel-G” ale firmei producătoare KYB (Kayaba), pe ambalaj existând inscripţia şi logotipul firmei producătoare SENSEN, importator SRL NIPPON-AUTO. De menţionat că distribuitorul oficial în Moldova al firmei KYB este SRL NICHIMAS, care importă asemenea amortizatoare la preţuri de 300-650 lei/bucata! Cargo_2_Kayaba

Domnule director general al Serviciului Vamal Tudor Baliţchi, de ce în acest caz nu coincide nicio denumire (din declaraţie, de pe ambalaj, de pe amortizoare)? De ce culoarea ambalajului cu logotipul, precum şi inscripţia şi logotipul SENSEN este de culoare roşie, în timp ce culoarea logo-ului firmei producătoare SENSEN este verde? Ce caută amortizoare produse de KYB în ambalaje vădit falsificate ale firmei SENSEN? Cine este responsabil de protejarea proprietăţii intelectuale la frontieră, oare nu Serviciul Vamal?! Dacă pe ambalaje este indicat importatorul SRL NIPPON-AUTO, câte amortizoare a importat oficial acesta, câte amortizoare au fost importate pentru acesta de către SRL FRACE TRANS, câte amortizoare au fost realizate de SRL NICHIMAS şi câte amortizoare au fost reflectate oficial în evidenţele fiscale, respectiv pentru câte au fost achitate impozitele???

Va urma

Anunțuri

Etichete: , , , , , , ,

2 răspunsuri to “EXCLUSIV! DE CE pensionarii din Moldova primesc pensii de 30 de euro? Partea I”

  1. VIDEO EXCLUSIV! Un comerciant povesteşte cum se face CONTRABANDĂ prin Vamă. Partea I | Veaceslav Balacci Says:

    […] organelor vamale prin aşa-numitele operaţiuni „cargo”, la preţuri diminuate artificial, cu plăţi mizere în bugetul de stat). Vameşii, inspectorii fiscali, poliţiştii, procurorii şi ofiţerii SIS se fac că nu observă […]

  2. Streleţ tot o dă pe populisme. Să înceapă cu demiterea şefilor Vămii şi Fiscului! | Veaceslav Balacci Says:

    […] ci pentru a ne acoperi găurile bugetare. Or, găurile nu sunt altceva decât un rezultat firesc al schemelor de contrabandă şi evaziune fiscală aplicate de la 2009 încoace, chiar sub ochii şi protecţia celor două instituţii. Nici nu mai […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: